Sărbătorim Sfântul Andrei!

În anul 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua Sfântului Andrei să fie însemnată în calendarul bisericesc cu cruce roșie, iar în 1997, Sfântul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul României”.

sfantul_andrei_traditii_obiceiuri_ce_trebuie_sa_faci_87035300

Se spune despre Sfântul Andrei că a predicat în Sciţia, de-a lungul Mării Negre, până aproape de capitala Ucrainei. Este considerat ocrotitorul României, dar şi al Ucrainei şi Rusiei.


Drept dovadă a călătoriei lui pe teritoriul României de astăzi stau toponimele din zona Dobrogei, Peștera Sfântului Andrei, Paraiașul Sfântului Andrei.

Există multe superstiții legte de această sărbătoare. Cele mai multe au legatură cu măritișul, cu lupii sau cu spiritele rele care bântuie printre cei vii.

În ajunul sărbătorii, circulă strigoi, aceștia fiind suflete pedepsite care, din cauza unei vieți nepotrivite sau luată prin violență, bântuie. Drept apărare, se folosea usturoiul.

Legat de lupi, se spune că lupii încep să vorbească cu grai de om și spun lucruri îngrozitoare, iar cei care vor fi atacați în această noapte se vor transforma în vârcolaci.

Lupul, în mitologia românească/dacică, avea rolul unui călăuz în lumea de dincolo.

Conform site-ului danais.ro, ar fi o ipotezã conform cãreia numele de ”daoi” al dacilor este în dialectul traco-frigian ”daos”, care înseamnă lup. Dacii s-ar fi identificat cu lupul, asociat zeului luminii, Zalmoxis. Eliade deduce în ”De la Zalmoxis la Gengis-Han” că dacii sunt o asociație aflată sub semnul lupului. Ipoteza pleacă de la numele de ”daoi” pe care-l dă Strabon dacilor şi de la substantivul ”daos”. Rădăcina cuvântului ar fi dhău (a apăsa, a stringe, a sugruma), din care derivã iliricul ”dhaunos” (lup), zeul Daunus, sau alt zeu, trac, al războiului Kandaon sau lidianul Kamdaules.

În mistica populară se crede că în această perioadă lupoaicele calcă hotarul satelor, răscolesc în gunoaie pentru a găsi tăciuni aprinşi, pe care mâncându-i devin mai fertile. Deci pentru a împiedica înmulţirea lupilor, femeile fac tot felul de practici, de exemplu fiarele de care se atârna ceaunul deasupra focului, foarfecele, cleştele trebuiau în aceste zile să fie legate cu sfoară (simbolic erau legate astfel gurile lupilor); toate crăpăturile vetrei focului şi uşii sobei erau chituite cu lut (aceasta simbolizând lipirea ochilor lupilor). Era interzis să se scoată din casă gunoiul – pentru a nu atrage pe lup să scurme în el; de asemenea era interzis femeilor pieptănatul părului.

O întâmplare relatează cum Sfântul Andrei, atunci când a ajuns în Dobrogea, un tărâm cuprins atunci de teroarea haitelor de lupi, care făceau ravagii, apostolul a vindecat rănile multora şi, prin rugăciuni, lega gura lupilor, apărând pe oameni şi vitele lor şi toţi îl aveau de sfânt şi de mare ocrotitor.

Totodată, Sfântul Andrei este sărbătorit şi în alte ţări precum Grecia, Barbados, coasta Amalfi a Italiei, dar şi Scoţia.

Sursa foto: realitatea.net

Posted in Cultural